Călătoriile lungi cu avionul, mașina, autocarul sau trenul presupun adesea câteva ore petrecute aproape nemișcat. Pentru majoritatea persoanelor sănătoase, acest lucru provoacă cel mult disconfort temporar, precum senzația de picioare grele sau o ușoară umflare a gleznelor. În anumite situații însă, imobilitatea prelungită poate contribui la apariția unor probleme circulatorii, inclusiv formarea unui cheag de sânge într-o venă profundă.
Riscul nu este identic pentru fiecare călător și nu depinde exclusiv de mijlocul de transport. Durata imobilizării și factorii individuali au o importanță majoră. Persoanele cu antecedente de tromboză, anumite afecțiuni, intervenții chirurgicale recente sau alți factori de risc pot necesita recomandări individualizate înaintea unei călătorii îndelungate.
Ce se întâmplă cu circulația atunci când stai mult pe scaun
Mușchii gambelor contribuie la întoarcerea sângelui venos către inimă. În timpul mersului, contracțiile musculare ajută acest proces. Când picioarele rămân nemișcate perioade lungi, acest mecanism funcționează mai puțin activ, iar sângele poate circula mai lent prin venele membrelor inferioare.
Poziția menținută timp îndelungat poate favoriza și acumularea de lichid la nivelul picioarelor. De aceea, după o călătorie lungă, încălțămintea poate părea mai strâmtă, iar gleznele pot fi ușor umflate.
O astfel de umflare nu înseamnă automat că s-a format un cheag. Este însă importantă diferențierea disconfortului obișnuit de simptomele care pot necesita evaluare medicală.
Tromboza venoasă profundă, principala problemă de urmărit
Tromboza venoasă profundă apare atunci când se formează un cheag într-o venă profundă, cel mai frecvent la nivelul membrului inferior. Imobilitatea prelungită poate reprezenta unul dintre factorii favorizanți.
Manifestările posibile includ umflarea unui picior, durere sau sensibilitate, senzație de căldură locală și modificarea culorii pielii. Aceste simptome nu sunt prezente în toate cazurile și pot avea și alte explicații, motiv pentru care diagnosticul nu poate fi stabilit doar prin observarea piciorului.
O complicație importantă este embolia pulmonară, care poate apărea dacă o parte a cheagului ajunge la nivelul plămânilor. Apariția bruscă a dificultăților de respirație, durerii toracice, leșinului sau altor manifestări severe necesită asistență medicală de urgență.
Cine poate avea un risc mai mare
Călătoria îndelungată reprezintă doar o componentă a riscului. Antecedentele personale de tromboză sau embolie pulmonară sunt deosebit de relevante. Riscul poate fi influențat și de intervențiile chirurgicale sau traumatismele recente, anumite forme de cancer, sarcină și perioada de după naștere, vârsta și mobilitatea redusă.
Utilizarea unor tratamente hormonale poate avea, de asemenea, relevanță în anumite situații. Factorii se pot combina, astfel încât două persoane care petrec același număr de ore într-un avion pot avea profiluri de risc foarte diferite.
Dacă știi că ai factori importanți de risc sau ai avut anterior un episod trombotic, este prudent să discuți cu medicul înaintea unei călătorii lungi.
Ce poți face în timpul unei călătorii
Mișcarea periodică este una dintre măsurile practice care pot reduce perioadele lungi de imobilitate. Atunci când condițiile permit, ridică-te și mergi pentru scurt timp. Dacă trebuie să rămâi pe scaun, poți efectua periodic mișcări ale gleznelor și picioarelor.
Poartă haine confortabile care nu restricționează inutil mișcarea și încearcă să eviți menținerea aceleiași poziții ore întregi. Hidratarea adecvată este utilă pentru starea generală, deși consumul de apă nu trebuie considerat o metodă care elimină singură riscul de tromboză.
Ciorapii compresivi pot fi recomandați anumitor persoane, dar alegerea lor trebuie făcută corect. În cazul unui risc crescut, medicul poate stabili dacă sunt potriviți și ce alte măsuri sunt necesare.
De ce nu este indicată automedicația preventivă
Administrarea de aspirină sau medicamente anticoagulante din proprie inițiativă înaintea unui zbor lung nu este o strategie sigură. Aceste medicamente au indicații precise și pot provoca reacții adverse, inclusiv sângerări.
Pentru persoanele cu risc ridicat, prevenția medicamentoasă poate fi luată în considerare în anumite circumstanțe, însă decizia aparține medicului după evaluarea raportului dintre beneficii și riscuri.
Este util să urmărești eventualele simptome și după încheierea călătoriei. Umflarea evidentă a unui singur picior, mai ales dacă este asociată cu durere, sensibilitate sau căldură locală, justifică evaluare medicală.
Călătoriile lungi nu trebuie privite cu teamă, dar perioadele extinse de imobilitate merită gestionate responsabil. Mișcarea periodică și cunoașterea propriilor factori de risc sunt măsuri practice, iar persoanele cu antecedente sau afecțiuni relevante pot avea nevoie de recomandări individualizate. Informează-te corect înainte de drum și apelează la un medic atunci când ai un risc crescut sau apar simptome neobișnuite.
